Ghidul de ancorare rapidă oferă instrucțiuni practice, simplificate cu privire la asigurarea încărcăturii, în conformitate cu formulele prevăzute în standardul european EN 12195-1:2010, precum și cu principiile stabilite în prezentele îndrumări.
Tabelele privind ancorarea din Ghidul de ancorare rapidă indică greutatea încărcăturii în tone (1 000 kg) împiedicate să alunece sau să basculeze per sistem de ancorare. Valorile din tabele sunt rotunjite la două cifre.
Mențiunea „niciun risc” din tabele înseamnă că nu există niciun risc de alunecare sau de basculare a încărcăturii. Chiar dacă nu există niciun risc de alunecare sau de basculare, se recomandă utilizarea a cel puțin unui sistem de ancorare prin partea superioară pentru fiecare patru tone de încărcătură sau a unei măsuri similare pentru a se evita orice deplasare a încărcăturii neblocate din cauza vibrațiilor.
... 0,8 din masa încărcăturii înspre înainte
... 0,5 din masa încărcăturii în lateral și înspre înapoi
... 0,6 din masa încărcăturii în lateral, dacă nu există niciun risc de basculare a încărcăturii
Încărcătura trebuie împiedicată să alunece sau să se basculeze în toate direcțiile atunci când este expusă la forțele care rezultă în timpul transportului.
Asigurarea încărcăturii trebuie realizată cu ajutorul zăvorârii, blocării, ancorării sau al unei combinații între aceste tehnici.
Echipamentul de ancorare
Valorile indicate în tabelele din Ghidul de ancorare rapidă au fost calculate pornind de la ipoteza că:
... punctele de ancorare rezistă la o forță de 2 000 daN (2 tone sub presiune)
... sistemele de ancorare au o capacitate de ancorare (LC) de 1 600 daN (1,6 tone sub presiune)
... sistemele de ancorare au o valoare STF = 400 daN (strânse la 400 kg).
Sistemele de ancorare trebuie strânse la o forță minimă de 400 daN (400 kg) pe durata transportului.
Atunci când este posibil, se va folosi blocarea ca metodă de asigurare a încărcăturii.
Blocarea include poziționarea încărcăturii sau a unor părți ale acesteia direct pe peretele frontal, pereții laterali, stâlpii de susținere, pereții de sprijin, pereții sau componentele încărcăturii pentru a împiedica deplasarea acesteia. În cazul blocării totale, suma spațiilor libere în orice direcție orizontală nu trebuie să depășească 15 cm. Cu toate acestea, între articolele de încărcătură dense și rigide, precum oțelul, betonul sau piatra, spațiile libere trebuie reduse la minimum, pe cât posibil.
Dacă încărcătura este blocată la o înălțime suficientă, nu va mai aluneca și nici nu se va mai bascula.
Dacă încărcătura este blocată doar în partea inferioară, aceasta trebuie ancorată pentru a împiedica bascularea (a se vedea tabelele privind bascularea din Ghidul de ancorare rapidă).
Peretele frontal și peretele posterior
Pereții frontali și cei posteriori de pe vehiculele cu sarcina utilă mai mare de 12,5 tone, construite în conformitate cu standardul EN 12642 L.
Peretele frontal - EN 12642 L
Peretele posterior - EN 12642 L
Dacă greutatea încărcăturii este mai mare decât cea indicată în tabele, aceasta trebuie blocată și ancorată.
Bolț de 100 mm (4”)
Aceste valori sunt preluate din Cursul model OMI 3.18 și recalculate în conformitate cu standardul EN 12195-1: 2010.
Încărcătura neancorată și riscul de deplasare
Dacă nu există riscul ca încărcătura să alunece sau să se basculeze (conform celor menționate în tabelele din ghid), încărcătura poate fi transportată fără a se utiliza curele de ancorare.
Chiar dacă nu există niciun risc de alunecare sau de basculare, în general,se recomandă utilizarea a cel puțin unui sistem de ancorare prin partea superioară pentru fiecare patru tone de încărcătură sau a unei măsuri similare pentru a se evita orice abatere a încărcăturii neblocate din cauza vibrațiilor.
De asemenea, încărcătura poate fi asigurată prin folosirea unor metode de frecare sau de ancorare.
Calculul cerințelor de ancorare
Dacă se folosește ancorarea pentru a împiedica deplasarea încărcăturii, atunci:
Profil cu muchie de sprijin
În unele cazuri, se pot utiliza mai puține curele de ancorare decât numărul de secțiuni ale încărcăturii. Fiecare secțiune a încărcăturii trebuie asigurată.
Pentru a îmbunătăți gradul de acoperire al fiecărui dispozitiv de ancorare, se poate utiliza un profil cu muchie de sprijin. Aceste profile pot fi construite din plăci de lemn (cu dimensiuni minime de 25 mm x 100 mm). De asemenea, se pot utiliza alte materiale cu valori identice ale rezistenței, cum ar fi aluminiul sau materiale similare. Trebuie utilizată cel puțin o curea de ancorare din două în două secțiuni ale încărcăturii, câte una la fiecare capăt al acesteia.
Frecarea dintre încărcătură și platforma de încărcare (sau încărcătura de sub aceasta) are o influență enormă asupra efectului unui sistem de ancorare asupra alunecării.
Tabelul din anexa 4 prezintă factorii de frecare standard pentru combinațiile obișnuite de materiale care intră în contact reciproc sau cu platforma de încărcare a vehiculului.
Valorile din tabele se aplică în cazul suprafețelor uscate și umede, în cazul în care suprafețele de contact sunt curate, nedeteriorate și fără urme de îngheț, gheață sau zăpadă. În caz contrar, trebuie utilizat un factor de frecare (μ) = 0,2. Dacă suprafețele sunt lubrifiate sau unsuroase, trebuie luată măsuri de precauție speciale.
În ceea ce privește ancorările directe, dacă încărcătura se poate deplasa înainte ca alungirea sistemelor de ancorare să atingă forța de fixare dorită , se aplică frecarea dinamică, reprezentând 75 % din factorul de frecare. Acest efect este inclus în tabelele din Ghidul de ancorare rapidă.
Pentru a afla masa maximă a încărcăturii care poate fi împiedicată să se basculeze, se recomandă consultarea tabelelor din prezentul ghid.
Trebuie calculat raportul Î/l (înălțimea împărțită la lățime) sau raportul Î/L (înălțimea împărțită la lungime) al încărcăturii care urmează să fie asigurată.
Calculele trebuie rotunjite la cea mai apropiată valoare indicată în tabele.
Elementele de încărcătură cu centrul de greutate aproape de centrul lor
Schițele de mai jos explică metoda de măsurare a valorilor Î (înălțime), L (lungime) și l (lățime) ale încărcăturii.
.jpg)
Articole de încărcătură cu centru de greutate deplasat
Dacă centrul de greutate al elementului de încărcătură care urmează să fie asigurat este deasupra centrului său ori în lateralul acestuia, atunci măsurătorile Î, l și L trebuie efectuate conform celor indicate în diagrama de mai jos.
Î = distanța până la centrul de greutate
ș = distanța cea mai mică dintre centrul de greutate și punctul de basculare lateral
L = distanța conform diagramei
O ancorare cu buclă va asigura elementul de încărcătură pe fiecare parte cu o pereche de chingi. De asemenea, încărcătura va fi împiedicată să se basculeze. Trebuie utilizate cel puțin două ancorări cu buclă pentru fiecare element de încărcătură.
Dacă elementul de încărcătură conține cel puțin o secțiune, iar secțiunile se susțin reciproc și împiedică apariția unei torsionări, este posibil să fie necesară utilizarea unei singure ancorări cu buclă pentru fiecare secțiune a încărcăturii.
Valorile din aceste table se aplică numai dacă fiecare capăt al ancorării cu buclă este strâns în puncte de ancorare diferite. Dacă ambele capete ale unei ancorări cu buclă sunt strânse în același punct de ancorare, acesta trebuie să reziste la 1,4 x capacitate de ancorare LC.
Ancorarea elastică este utilizată pentru a împiedica deplasarea unui articol de încărcătură pe direcție înspre înainte și/sau înspre înapoi. Este important ca unghiul dintre platforma de încărcare și cureaua de ancorare să nu depășească 45°.
Ancorarea elastică poate fi realizată în mai multe moduri. Cu toate acestea, dacă sistemul de ancorare nu este aplicat muchiei superioare a elementului de încărcătură, limitele de basculare ale greutății încărcăturii se reduc.
De exemplu, dacă sistemul de ancorare elastică este poziționat la jumătatea distanței de elementul de încărcătură, aceasta va asigura numai jumătate din greutatea încărcăturii indicată în tabel.
Sistemele de ancorare trebuie fixate în intervalul unghiurilor verzi, conform celor indicate în diagramă.
Aceasta va garanta faptul că elementul de încărcătură este asigurat individual, în conformitate cu valorile din tabel.
Zonele în care se pot atașa curelele de ancorare sunt delimitate prin două linii drepte pe direcție diagonală, prin centrul de greutate, la un unghi de 45°.
Din tabelul de mai jos trebuie să se rețină că unghiul dintre ancorare și platforma de încărcare este foarte important. Tabelele trebuie utilizate pentru unghiurile cu valori cuprinse între 75° și 90°. Dacă unghiul are valori cuprinse între 30° și 75°, trebuie utilizate cantități duble de curele de ancorare sau trebuie înjumătățite valorile din tabel.
Dacă unghiul este mai mic de 30°, trebuie utilizată o altă metodă de asigurare a încărcăturii.
.jpg)
Dacă este utilizat mai multe de un sistem de ancorare pentru fiecare secțiune a încărcăturii, dispozitivele de tensionare ar trebui poziționate alternativ pe ambele părți, după caz.
Valorile de calcul pentru deplasarea înspre înainte și înspre înapoi presupun că curelele de ancorare sunt distribuite uniform pe fiecare secțiune a încărcăturii.
Valorile corespunzătoare capacității LC și forței STF sunt marcate pe echipamentul de ancorare.
Recalculare
Dacă se utilizează un echipament cu o capacitate LC 1 600 sau forță STF 400 diferite, cifrele din tabelele privind alunecarea și bascularea trebuie înmulțite cu următorii factori.
În cazul recalculării, nu se recomandă niciodată utilizarea unei valori LC sau STF mai mari decât rezistența punctelor de ancorare.
Metode
Stabilirea numărului de curele de ancorare prin partea superioară necesare pentru asigurarea elementelor de încărcătură stivuite pe mai multe straturi atunci când nu sunt blocate lateral.
Se vor utiliza cei patru pași de mai jos.
Mărfuri cilindrice
Mărfurile cilindrice trebuie împiedicate să se deplaseze prin utilizarea muchiilor sau a unor dispozitive de fixare similare.
Mărfuri nerigide
Dacă mărfurile nu sunt rigide, sunt necesare mai multe fixări ale încărcăturii decât este indicat în prezentul ghid.
Lasă un comentariu